De astăzi până
mâine te îndoaie
Când viața-ți
șterge numeroase porții
Predate în neștire
astăzi morții,
Închisă între reci
pereți de ploaie.
De se încheagă
jalnice consorții,
Contractul e o
maculată foaie
Pe care sângele s-a
scurs șiroaie
Și Hannibal
rânjește-n fața porții.
Vei fi atunci prin
veacuri tu nebunul
Ce-a perorat
patetic doar nimicuri,
Scriind scrisori,
frunze uscate-n plicuri
Spre pusta-n care
s-a pierdut cătunul.
Destinatarii-s
morți, nu e niciunul
Să simtă pe obraz
ai ploii picuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu