vineri, 25 noiembrie 2011

Balada improbabilei întoarceri

Vară de tăciune,
Cremene în ornic,
Timpului datornic
Cu o rugăciune:

Sub nimbul nefalnic
Să apari, minune,
Numai să nu sune
La căzut prea jalnic

Şi atunci să soarbă,
Silit de paharnic
În otrăvuri darnic,
Pe doamna cea oarbă!

Minune, să urci
Fumul tău din iarbă,
Zvelta zână Coarbă
Mai încearcă furci

La timpul prezent
Adus de la turci,
Trup să nu-i încurci:
Poate cel absent,

Zidit în tăceri,
Învie atent
Cu rar-i talent
La noi învieri!

Se vor zidi frunţi,
Zidirile-n seri
De profeţi severi,
De profeţi cărunţi,

Vor fi dărâmate,
Că vor zice crunţi:
,,Legea să n-o-nfrunţi,
Dreptul de cetate

Datu-ţi s-a dat
În văi mai curate,
În raiul din spate,
Nu în rai furat!

De lumini de-apoi
Să fii luminat
Şi să faci şi sat
Fără de nevoi,

Doamnă de cristal
Pentru pur altoi,
Pământean noroi
Nu-ţi este egal!

Ştearsa mea minune,
Valul meu de val,
În greu  mineral
Lacrimi sapă rune

Când doreşti statornic
Praguri vechi, străbune.
Vatra să-ţi adune
Pasul tău nespornic!

     (1975)

Un comentariu:

  1. Frumoasa imagine! Daca-mi este permis, incerca-voi sa preiau intr-o forma oarecare (sa zicem catren) ce mi-a placut cel mai mult:

    "Stearsa mea minune,
    Pasul tau nespornic
    Invie atent
    In vai mai curate."

    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere