duminică, 23 octombrie 2011

Mica traversare

Mi-e sângele prin vine un tandru scorpion,
De-aceea umblu-n locuri unde mănânc lăcuste,
Dacă nu sunt acela, atunci sunt, sigur, Ion,
Păşind pe muchii late, visându-le înguste!

Închid ochii şi strig: mă aflu în pustiu,
Aici nu vine nimeni şi nimeni nu m-aude,
Dar scopul meu, atins e prea târziu!
Mă prindeţi prieteni strâns între cearşafuri ude,

Căci voi pleca spre iarnă uşor, chiar printre dinţii
Ciclopului şi îi surâd când ochiul îşi deschide.
Din stânga număraţi: sunt printre sfinţii
Cu feţe somnoroase şi livide.

Iertaţi-mi dar această traversare
Prin apa cerului, căscând sonor. Ca scama
Mi-a mai rămas tristeţea lipită de spinare:
Un semn ca să mă recunoască mama!


               (1977

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu