joi, 3 februarie 2011

tastatura mea

tastatura mea

este plină
de poeme
au năpădit-o
ca râia căprească
aseară mi-a
invadat unghiile
mia miuţa
codobatura
iubita mea
mă scărpina
la subsori
cu răzătoarea
pe care răsese
merele din
plăcinta de
anul nou
degeaba
clacsona
vidanjorul ei
la poarta
care dă spre
malul styxului
degeaba caron
făcea semne
disperate şi
trimitea bezele
mia miuţa
mă scărpina
din ce în ce mai
frenetic
până
când
până
ce
de la subsuorile
mele însângerate
începură să
curgă poemele
mele scrise
pe răvaşele
din plăcinta
pe care curva
de mia miuţa
o făcuse
vidanjorul ei
se căţărase pe gard
şi declama
patetic chiar
acest poem
cheamă-l fă
pe amărâtu’ ăla
în casă şi
fă-i şi lui
o cafea jacobs
răsuceşte-i o
ţigară din
tutun cubanez
te-ai tâmpit
boşorogule
ai uitat că
tu nu mai ai
leafă de la stat
păi ce el are
el lucrează
la privat cel
mai mare patron
care goleşte
toate closetele
desfundă
toate canalele
şi mai face
şi ciubuc pe
deasupra

gata venise
timpul
mia miuţa îşi
luă valiza
pregătită din
vreme se urcă
în vidanja
care lăsă în urmă
un damf de
odicolon
eu mă întorsei
la tastatura mea
plină de poeme

Un comentariu: