De-ai fi aceea ce-mi aduci lumină
În astă viaţă searbădă şi tristă
Cu cerul mohorât, cât o batistă,
Ai fi o cumpănă ce se înclină
Spre semn de fiară-n era pesimistă,
Când nu-i pahar cu jumătatea plină
Şi-alerg ca bidiviul fără splină
Să figurez pe cunoscuta listă
Pe care sunt trecuţi toţi muritorii
Ce stau, confuzi, pe inegale trepte
În faţa nemiloaselor precepte
Ce schimbă-n derizoriu foste glorii.
De-aceea tu, himeră, vii cu zorii
Pe limpezi drumuri, suitoare, drepte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu