De steaua-ţi pendulează între cruguri,În loc de must, puroi cloceşte-n struguri
Şi anii fug parcă-s loviţi de streche.
Aşa că azi, în pielea lor cea veche,
Sfioşi ca florile pândind în muguri,
Martirii, în corolele de ruguri,
Îşi caută-n pierdute lumi pereche
Şi, recurgând la învechite trucuri
Când arme ruginesc în panoplie
Şi ceruri plâng cu lacrimi de leşie,
Preschimbă-n aur zdrenţe şi ciurucuri.
Tu stai în umbra lor să te tot bucuri,
Uitat copil cu barba colilie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu