Transfigurare

Trup de văzduh aveai,
suflet de zefir,
inimă-ţi era aerul dintr-un crin,
ochiul - o aşchie de senin,
gura - stafia unui trandafir,
fuior de lumină -părul tău bălai
şi uite-aşa, jur - împrejurul tău era rai.

Eu zac în umbra amintirii tale
şi încet în dor mă transform,
pe când spre moarte mă îndrept agale
ca numai cu tine în gând să dorm.